Contra curentului (Dunărea de la Tulcea la Brăila/Galați)

Un itinerar de 135 km. Părăsiți Tulcea pe DN 22(dir.Măcin); după 21 km, urmați indicația „Măn.Clic Dere”.
Cătunul Telița și biserica sa ucraineană cu cinci clopotnițe metalice stau cu fața către dealurile cultivate. Ajungeți la mănăstirea deschisă din Cilic Dere, al cărei nume înseamnă în turcă „pârâul de oțel”, grație unei alei mărginite de chilii. În interiorul bisericii (1901), abundența motivelor florale și geometrice este deosebită. În jur, dealuri, câteva gospodării cu flori și stupi colorați compun un peisaj agreabil. De remarcat moara de vânt, una dintre ultimele din Deltă.
Reveniți pe DN 22, lăsați în urmă mănăstirea Saon și întoarceți la stânga, spre Niculițel.
Niculițel se întinde în mijlocul unei podgorii renumite. În afară de aligoté, aici se produce un vin în care sunt macerate frunze de pelin și de gutui. Urmând indicația „Bazilica 800 m” , străbatem străzile prăfuite până ajungem la o clădire modernă (marți – duminică 8 – 16 = 3,5 lei). Acesta adăpostește vestigiile celei mai vechi bazilici paleocreștine din țară (secolul al IV-lea ), cu un plan în formă de trifoi (pronaos și trei naosuri), înainte de criptă. „Urmărind indicația Mănăstirea Cocoș 10 km”, un drum în stare proastă traversează o pădure înainte de a ajunge la mănăstire de la baza dealurilor acoperite de tei. Fondată în 1833, este dominată de o biserică înaltă (1913) înconjurată de construcții cvasiorientale, cu ziduri albe. Un mic muzeu prezintă cărți vechi și monede de acum 2 000 de ani.
Reveniți pe DN 22, în direcția Isccea. Înainte de Isccea, o soșea duce la cetatea Noviodunum. Această movilița și cele câteva ziduri de pe malul Dunării reprezintă ruinele unei prospere colonii portuare romane. După ce trecem de Isaccea, drumul continuă de-a lungul unor zone umede. După Revărsarea și mormanele sale de stuf, panoul pe care scrie „Spitalul Tichilești” indică locul ultimei leprozerii din Europa. Acolo unde Dunărea își îndreaptă curgerea spre est se formează un cot numit „al pisicii”. Cătune și vii se agață de formele de relief, ale căror culoare și ariditate, după o vară secetoasă, aduc aminte de Andaluzia. Din masivul Măcinului, cel mai vechi din țară, provine pavajul de granit al anumitor străzi din Marsilia sau Istanbul. Dincolo de Văcăreni, drumul 251 se îndreaptă spre I.C.Brătianu (bac pentru Galați), traversând o câmpie inundabilă pe care pasc vaci și cai. Șoseaua se termină în fața blocurilor din Galați, acoperite de norul negru întreținut de complexul siderurgic. DN 22 continuă spre Jijila (cetate romană a Dinogeției), Măcin (moschee din 1860), apoi Smărdan (bac spre Brăila).